Ce este sistemul imunitar și ce roluri are?

Sistemul imunitar este o rețea complexă de organe, globule albe, proteine (anticorpi) și substanțe chimice. Toate componentele acestei rețele lucrează împreună pentru a proteja organismul de o agresiune externă sau internă.

Sistemul imunitar are două roluri majore:

1. producerea de anticorpi – proteine care atacă substanţele străine pentru a le elimina din corp, acesta fiind numit sistem imun umoral;
2. producerea de celule sanguine speciale, printre care limfocite T care pot ataca direct substanţele străine organismului, acesta fiind denumit sistem imun celular.

Care sunt componentele sistemului imunitar?

Globulele albe din sânge (leucocitele)

Leucocitele sunt ca niște soldați care caută, atacă și distrug bacteriile și virusurile, fiind o componentă cheie a imunității.

Există multe tipuri de celule albe și fiecare are o misiune specifică în cadrul sistemului de apărare al organismului. Fiecare are un mod diferit de a recunoaște o problemă, de a comunica cu alte celule și de a-și îndeplini funcția. Astfel avem:

Neutrofilele – reprezintă cel mai mare procent din leucocite si se află în prima linie de apărare împotriva bacteriilor și fungilor;

Limfocitele – sunt responsabile pentru producerea de anticorpi;

Monocitele – sunt cele mai mari in dimensiuni și sunt implicate în apărarea împotriva infecțiilor bacteriene;

Eozinofilele – sunt implicate în mai multe procese patologice, precum cele alergice, parazitare si neoplazice;

Bazofilele – sunt responsabile pentru producerea histaminei, cu scopul înarmării sistemului imunitar pentru procesele de apărare împotriva patogenilor.

Ganglionii limfatici

Aceste glande mici filtrează și distrug germenii, astfel încât să nu se poată răspândi în alte părți ale corpului cauzând apariția bolilor. De asemenea, fac parte din sistemul limfatic al organismului.

Ganglionii limfatici conțin celule imunitare care analizează invadatorii ajunși în organism. Apoi activează și trimit limfocitele specifice pentru a lupta împotriva acelui invadator. Există sute de ganglioni limfatici în tot corpul, inclusiv la nivelul gâtului, al axilelor și inghinal. Ganglionii limfatici inflamați și sensibili sunt un indiciu că organismul luptă cu o infecție.

Splina

Splina stocheaza globulele albe și filtrează sângele, distrugând celulele roșii vechi și deteriorate.

Amigdalele și adenoidele

Pentru că sunt situate în gât și în pasajul nazal, amigdalele și adenoidele pot capta invadatorii imediat ce intră în corp. Aceastea dispun de celule imunitare care produc anticorpi pentru a proteja de bacterii și virusuri care provoacă infecții ale gâtului și plămânilor.

Timusul

Acest mic organ situat în partea superioară a pieptului, în spatele sternului, ajută la maturizarea unui anumit tip de globule albe. Sarcina specifică a acestui tip de globule este să învețe să recunoască și să țină minte un invadator, astfel încât un atac să poată fi lansat rapid la următoarea întâlnire cu acesta.

Măduva osoasă

Celulele stem din măduva osoasă se pot transforma în globule roșii, celule plasmatice și într-o mare varietate de globule albe și alte tipuri de celule imunitare. Măduva osoasă funcționează ca o fabrică ce produce miliarde de noi celule sanguine în fiecare zi, pe care le eliberează în sânge.

Piele, mucoase și alte scuturi de apărare aflate în prima linie

Pielea se află în prima linie de apărare a organismului împiedicând germenii să intre în organism. Pielea produce uleiuri și secretă alte celule protectoare ale sistemului imunitar.

Membranele mucoase căptușesc tractul respirator, digestiv, urinar și reproducător. Aceste membrane secretă mucus, care lubrifiază și umezește suprafețele. Germenii se lipesc de mucusul din tractul respirator și apoi sunt eliminați din căile respiratorii prin structuri asemănătoare firului de păr, numite cili.

Firele de păr minuscule din nas captează și împiedică microbii să ajungă în căile respiratorii.

Enzimele care se găsesc în transpirație, lacrimi, salivă și membranele mucoase, precum și secrețiile vaginale, toate au rol protector și distrug germenii.

Stomacul și intestinul

Acidul din stomac ucide multe bacterii imediat după ce acestea intră în organism. De asemenea, există bacterii benefice (bune) în intestine care ucid bacteriile dăunătoare.

Cele trei tipuri de imunitate

Există trei tipuri diferite de imunitate:

1. Imunitatea înnăscută – este cea cu care te naști și reprezintă prima linie de apărare a organismului. Include bariere precum pielea și membranele mucoase. Ele împiedică substanțele nocive să pătrundă în organism;
2. Imunitatea activă, numită și imunitate adaptivă – se dezvoltă atunci când ești infectat sau te vaccinezi împotriva unui virus. Imunitatea activă este, de obicei, de lungă durată. Pentru multe boli, poate dura toată viața;
3. Imunitatea pasivă – apare atunci când primești anticorpi împotriva unei boli în loc să îi produci în propriul sistem imunitar. De exemplu, nou-născuții au anticorpi de la mame. De asemenea, se poate obține imunitate pasivă și prin produse din sânge care conțin anticorpi. Acest tip de imunitate oferă protecție imediat. Dar protecția durează doar câteva săptămâni sau luni.

Când sistemul imunitar funcționează corect

Atunci când sistemul imunitar funcționează corect, poate face diferența între celule organismului și substanțele străine. Activează, mobilizează, atacă și ucide invadatori care te pot îmbolnăvi.

De asemenea, ține minte microbi după ce a fost expus la ei și dezvoltă anticorpi pentru a te proteja de acești germeni specifici.

Când sistemul imunitar funcționează defectuos

Atunci când sistemul imunitar nu poate proteja organismul de invadatori, apar inecții.

De asemenea, uneori sistemul imunitar lansează un atac atunci când nu există invadatori sau nu oprește un atac după ce invadatorul a fost ucis. Aceste activități duc la probleme precum boli autoimune și reacții alergice.